Urmele istorice ale acestei asezari sunt pe cat de sporadice, pe atat de indepartate in timp. Ca a existat aici o straveche asezare preistorica nu poate fi negat, desi s-au facut mai putine lucrari arheologice decat in alte zone istorice. Putinele sapaturi au confirmat la sfarsitul veacului trecut existenta, in zona Predealului, a unui depozit de bronz datand din neolitic (1200-800 i.H), compus din coliere masive, o sabie frumos mestesugita si un topor cu tortita si gura imbucatoare.
- Coincidenta acestui depozit cu cel descoperit la Predeal (unde s-au aflat intre altele 26 de topoare din bronz) permite sa credem ca aceasta zona a Vaii Prahovei era populata in neolitic. Absenta urmelor de arheologie romana presupune ca legiunile romane, speriate de Defileul de la posada, au ocolit zona, preferand Valea Teleajenului si pasul de la Tabla Butii, in trecerea lor spre Transilvania.
- Numele asezarii a starnit interes pentru mai multi experti, majoritatea ramanand la concluzia ca este o numire latina, traducand termenul latin "Pre Deal" prin "mai sus decat dealul", "in fata dealului" sau "mosie dependenta". Dupa cum se stie localitati cu acest toponim sunt numeroase: "Predeal" in Plaiul Teleajenului, "Predeal ul" la Bran si "Predelus" in partile Bratocei.
- Soseluirea drumului Ploiesti-Predeal in anul 1846 a contribuit la popularea, mai ales cu graniceri si vamesi, in special a zonei de nord a schitului (fondat in anul 1774). Intrand in circuitul de interes national, orasul Predeal creeaza la 1870, intr-un local situat la raspantia drumului Joita, primul oficiu postal, la numai 16 ani dupa ce s-au introdus marcile postale pentru francarea corespondentei.
- Darea in folosinta a caii ferate Ploiesti-Predeal, in 1879, si construirea statiei de calatori aduce Predealului mult mai mare prestigiu. Noua impropietarire din 1881 duce la sporirea numarului de gospodarii, populandu-se mai ales zona de nord a orasului Predeal, la Malul Ursului, apoi catre Valea Joitei, poalele Clabucetului Taurului, Susaiului si Cioplei cu pante mai insorite. Data de 10 iunie 1879 marcheaza aparitia primei masini cu aburi care a circulat intre Predeal si Predeal.
- Pana la 1864 orasul Predeal facea parte din comuna Podul Neagului, care cuprindea toate asezarile de pe valea superioara a Prahovei, cu resedinta la Podul Neagului, langa Comarnic, pana in 1833 cand s-a mutat la Busteni. La acest an Posada si Podul Neagului se desprind de comuna si se alipesc la Comarnic. La 1880 Predeal, numita pana la 1874 "Podul Neagului" si unita cu Posada, Comarnic, devine comuna. Predealul, Azuga, Busteni si Poiana Tapului se desprind de aceasta si formeaza o singura comuna sub numele de Predeal, la 7 mai 1885, acoperind astfel o zona de cca. 22 kilometri, pana la apa Pelesului, din varful Bucegiului, pana la varful Unghiei si a sirului de munti din partile Doftanei.
- In anul 1908 localitatile Predeal si Azuga se desprind de Busteni si Poiana Tapului pentru ca la 20 mai 1912 sa se semneze actul de nastere al comunei autonome Predeal, primind independenta administrativa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu